Am ramas surprinsa de stirea unui tabloid care anunta: Moment istoric - Oana Zavoranu s-a impacat cu mama ei. Putin sceptica la felul in care tabloidele infloresc orice farama de informatie pentru senzational, m-am dus mai departe si am urmarit personal emisiunea cu pricina. Respectiv "Un show pacatos". Uitandu-ma la reactiile cititorilor, comentariile s-au rupt in doua extreme: regie sau gest deoesbit de frumos si sincer.
Multi n-au inteles de ce florile erau deja pregatite din culise, insa cei care s-au uitat la emisiune au inteles ca Oana avusese pregatite 4 buchete simbolice pentru fiecare dintre cei carora ea avea sa le ceara iertare. Aparitia Marianei Zavoranu am observat ca a fost planuita in secret de Capatos, acesta stiind deja ca in emisiune Oana va face un mic pas catre mama ei. Prin urmare, Oana chiar nu avea de unde sa stie ca aceasta dintai avea sa fie in culise. Capatos spune ca nu putea rata un asemenea moment si profitand de pasul Oanei, chiar si pentru cateva minute, a planuit sa le aduca pe cele doua fata in fata. Oana, desi nu a raspuns vehement, personal nu mi s-a parut extraordinar de emotionata sau incantata de moment. Distanta fizica cel putin era evidenta chiar si pentru cel mai idealist telespectator care a crezut sincer in impacarea celor doua.
Desigur ca o putem incadra intr-o situatie normala, o revedere dupa atat timp este destul de delicata si greu de gestionat mai ales in public, si totusi la Oana nu am observat acea emotie pe care am surprins-o de exemplu la mama sa, un om de care sincer imi era mila in ipotetica mea concluzie ca totul este o regie pentru spalarea imaginii Oanei, iar ea este pur si simplu folosita in timp ce spera cu tot sufletul ca impacarea e "pe bune". Momentul de final imi intareste aceasta senzatie.
Aud mai tarziu din surse anonime fireste (ca intotdeauna) ca de fapt Oana a fost constransa de postul Antena 1 pentru a face acest gest in cazul in care mai doreste ca pe lista negocierilor pentru un eventual contract sa apara si numele ei. Si ca drept urmare, totul este o "regie". N-as fi insa radicala pana la capat. Pentru telespectatorii care s-au impartit in doua tabere, ii indrum catre o vedere de mijloc: nici regie 100%, nici adevar 100%. O regie poate fi si o chestie planuita. Planuita in sensul ca se stia ca Oana avea sa faca acest pas de smerenie in fata mamei sale. Ce nu stia Oana este ca va fi capcana propriului sau plan de spalare a imaginii si ca adevarul se va amesteca in acest show cu o realitate cat se poate de "reala": aparitia mamei. O mama sincera, adevarata, care probabil credea ca Dumnezeu in sfarsit i-a adus-o pe fiica sa inapoi in brate. O mama care habar nu avea ce se intampla de fapt in spatele unei lumi murdare, egoiste, grotesti, lipsite de scrupule, numita show-biz. Interese mai presus de suflet. Capatos a imbinat utilul cu placutul. Si a realizat ceva frumos. Pentru rating, pentru suflet. Este un om de televiziune pana la urma. Oana a avut de castigat, obligata fiind sa-si faca un bine. Pentru imagine, pentru suflet. Mai conteaza pentru ce?
Da. Conteaza. Pentru ca in timp ce ea isi repara imaginea constransa de o situatie la care a ajuns tot prin orgoliul si greselile ei, un om aflat langa ea, a carui barba tremura de emotia incarcaturii momentului, credea ca totul este din suflet. Cele doua aveau sa plece acasa. Una pe un drum, cealalta pe alt drum. Capatos, te felicit. Ce ai reusit sa faci pe scena este emotionant si chiar cred in bunele tale intentii. Dar cand se trage cortina, cine are grija de sufletul acestei mame atunci cand va realiza ca ea a fost parte dintr-un show?
Ca sa concluzionez, titlul corect poate ar trebui sa fie: Oana Zavoranu si impacarea cu mama ei - o regie cu final de realitate tragica.
Imi doresc sa ma insel, imi doresc ca Oana sa continue pe acest drum afisat de dragul imaginii si dupa tragerea cortinei. Inca mai cred, asa cum am sustinut mereu, ca bunatatea ei e undeva bine ascunsa in interior si gura i-o acopera. Ramane de vazut, daca vom mai avea ocazia, cum se va purta si dincolo de scena cu mama ei. Desigur, in fond este viata ei. Este problema ei cum intelege sa si-o traiasca. Nu ne datoreaza nimic si in general nimeni nu este dator cu explicatii decat in fata lui Dumnezeu. Dar atat timp cat ati ales sa va disputati viata in ochii nostri, ai tuturor, probabil ca suntem curiosi sa vedem si finalul. Si eu inca mai sper intr-un Happy End.
Iata aici emisiunea despre care tocmai v-am vorbit.
Abia astept sa-mi impartastiti si punctul vostru de vedere. Va astept sa comentam impreuna!
Laura 
alina 
Sandu